ARCHIPS PODANUS – MOLIA MUGURILOR SI FRUCTELOR

ARCHIPS PODANUS – MOLIA MUGURILOR SI FRUCTELOR

Cultura afectata: mar, par, prun, cais.

Compozitia feromonului: acetat de Z11-tetradecen-1-il; acetat de E11-tetradecen-1-il.

Denumirea produsului: ATRAPOD Prezentarea speciei.

Masculul  are anvergura aripilor de 19 – 23 mm. Aripile anterioare anterioare cu vârful ascutit au culoarea de fond bruna-castanie deschis, care devine galbena catre vârf. Desenul aripii anterioare este format dintr-o pata neagra rombica, bine conturata, situata in mijlocul zonei bazale; o banda mediana oblica, bruna-neagra, mai ingusta la marginea anterioara si latindu-se catre marginea posterioara, cu marginea interna net delimitata de solzi albi si marginea externa difuza; o pata mica bruna-neagra cu margini difuze lânga marginea anterioara in treimea distala a acesteia si o banda ingusta bruna spre negru de-a lungul marginii externe. Aripile posterioare la baza sunt gri-brune, iar catre vârf si margini brune-galbui. In repaus fluturele tine aripile sub forma de acoperis de casa plat, astfel ca privit de sus are un aspect general triunghiular, prezentând treimea bazala a marginilor anterioare convexe, iar marginile apicale ale celor doua aripi alaturate formeaza un contur ca o acolada.

Femela are anvergura aripilor de 23 – 27 mm. Aripile anterioare au o coloratie bruna-castanie mai deschisa ca la mascul. Sunt strabatute de linii transversale ondulate mai inchise, care impreuna cu nervurile formeaza o retea fina. Desenul caracteristic de la mascul este foarte estompat, având o nuanta bruna-roscata deschis.

Ouale mici, aplatizate, sunt depuse in ooplaci verzui protejate de o secretie ceroasa.

Larva neonata este galbena – verzuie. La completa dezvoltare are 14 – 16 mm lungime, cu corpul verde inchis si negi mari mai deschisi. Capul este castaniu lucios, iar scutul protoracic, oval, este brun-negru.

Pupa este bruna-roscata lucioasa.

Are o singura generatie pe an, iernând ca larva incomplet dezvoltata intr-un cocon matasos in crapaturile scoartei, in cicatricea din locul unui fost mugure sau sub o frunza uscata legata de ramura cu fire matasoase. La dezmugurire asi reiau activitate adaunând ca larvele de Adoxophyes; Hedya si Spilonota. La completa dezvoltare, in mai, larvele se impupeaza intr-un cocon matasos la locul de daunare sau in frunze rasucite. Zborul fluturilor incepe de la sfârsitul lunii mai si dureaza pâna la sfârsitul lunii august – inceputul lunii septembrie, maximul fiind in iunie – iulie. Femelele depun ouale pe frunze la 1 – 2 zile de la imperechere, iar larvele eclozeaza dupa alte 8 – 14 zile. Larvele noii genratii produc pagube ca cele de Hedya si Spinolota, ajungând in toamna in vârsta a 3-a, când se retrag pentru iernare. In zonele mai calde au fost semnalate si doua generatii pe an.

Tehnologia folosirii feromonului. Perioada de captura: in sudul tarii (Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, sudul Moldovei) si in câmpia de vest pâna in zona Satu Mare, unde sunt posibile doua generatii pe an 20 mai – 10 septembrie; celelalte regiuni, 25 mai – 15 august.

Scopul actiunii: a) determinarea prezentei speciei; b ) determinarea perioadei de zbor si importantei relative a populatiei, in vederea stabilirii numarului de generatii, prognozarii perioadelor posibile de atac si stabilirii datei unor eventuale masuri de combatere.

Amplasarea capcanelor. Se face ca la speciile precedente. Daca in livada se capteaza in paralel alte specii de tortricide (Hedya nubiferana, Spilonota ocellana, Archips crataegana, A. rosana, A. xylosteana, Pandemis heparana, Adoxophyes orana), se va asigura o distanta minima de 20 m fata de capcanele destinate captarii acestor specii.

Observatii. Se executa observatii de 2 – 3 ori pe saptamâna, când se noteaza capturile, se scot din capcana fluturii capturati si se face toaleta capcanei.

Interpretarea capturilor. Lipsa capturilor semnifica absenta speciei din livada; prezenta capturilor indica existenta speciei, iar capturile abundente indica o populatie densa. Evidenta capturilor se tine centralizat in cazul livezilor uniforme si separat pe parcele (zone) in cele neuniforme pentru a putea localiza focarele sau zonele mai infestate si a prognoza aparitia unor eventuale daunari importante din punct de vedere economic.

Se traseaza curba de zbor si in cazul inregistrarii unui numar mare de capturi se va prevedea câte o lansare de Trichogramma embryophagum la 2 – 3 zile dupa primele capturi si dupa maximul curbei de zbor ( 400 – 500 mii viespi/ha) sau un tratament chimic la 6 – 7 zile dupa maximul curbei de zbor.

Institutul de Chimie "Raluca Ripan"