PHYLLONORYCTER (LITHOCOLLETIS ) BLANCARDELLA – MINATOAREA MARMORATA

PHYLLONORYCTER (LITHOCOLLETIS ) BLANCARDELLA –

MINATOAREA MARMORATA

Cultura afectata: mar, par.

Compozitia feromonului: acetat de E10-dodecen-1-il (atractant sexual).

Denumirea produsului: ATRABLANC Prezentarea speciei.

Fluturele este mic, cu anvergura aripilor de 8 – 9 mm. Aripile anterioare sunt relativ inguste si alungite, cu franjuri scurte la vârf si lungi la marginea posterioara. Culoarea de fond este bruna- ocru, cu reflexe metalice, prezentând pete albe stralucitoare. Aripile posterioare sunt cenusii si mai scurte, foarte inguste si prezinta pe margini franjuri lungi. In repaus aripile sunt tinute sub forma de acoperis de casa tuguiat, astfel ca privit de sus fluturele are un aspect liniar.

Oul este alb – galbui, elipsoidal, reticulat.

Larva neonata alba-galbuie, cu lungimea de 0,62 mm, in primele trei vârste este apoda cu capul prognat, toracele vizibil mai lat decât capul si abdomenul, corpul puternic turtit dorsoventral. In vârstele 4 si 5 corpul are 5 mm lungime, este cilindric, de tip omida adevarata, capul ortogonat. Pupa, de tip obtecta, este galbena – bruna, de 3,5 – 4 mm lungime.

Dezvolta 3 – 4 generatii pe an, iernând in stadiul de pupa intr-un cocon matasos pe trun- chiul pomilor sau pe frunzele uscate. Adultii zboara incepând de la jumatatea lunii aprilie, zborul maxim inregistrându-se la inflorirea marului. Ouale sunt depuse izolat pe fata interioara a frunzei. Dupa o incubatie de 15 – 20 zile larvele neonate perforeaza corionul pe fata lipita de limb si patrund direct in acesta comportându-se ca minatoare. La inceput consuma parenchimul lacunos, mina fiind vizibila numai de pe fata interioara a frunzei, apoi roade punctiform parenchimul palisadic fara epiderma superioara. Aceste rosaturi se observa ca pete decolorate si de pe suprafata superioara, conferind frunzei un aspect marmorat. Frunzele atacate se deformeaza, devenind “cârnite”. La completa dezvoltare, dupa 30 – 35 zile, larvele se impupeaza in interiorul minei, partea anterioara a pupei iesind putin din mina,astfel ca noii adulti ies usor in atmosfera. Zborul lor se semnaleaza incepând din prima decada a lunii iunie, ei dând nastere generatiei a doua ale carei larve dauneaza similar. Generatia a doua se dezvolta in iunie – iulie, a treia in iulie – august, a patra (unde exista) de la sfârsitul lunii august pâna in aprilie anul urmator. Larvele complet dezvoltate ale generatiei care va ierna (a III-a sau a IV-a) se impupeaza fie in frunzele in care s-au hranit, fie pe scoarta trunchiurilor. Specia este in “mare ofensiva” in ultimii 6

– 7 ani in multe livezi, distrugând 80 – 90 % din frunze inca la sfârsitul lunii iulie.

Tehnologia folosirii feromonului.

Perioada de captura: in sudul si vestul tarii, 25 martie – 1 septembrie; celelalte regiuni: 1 aprilie – 1 septembrie.

Scopul actiunii: a) determinarea prezentei speciei;   b) determinarea perioadelor de zbor si importantei relative a populatiei in vederea stabilirii necesitatii unor eventuale actiuni de com- batere.

Amplasarea capcanelor.      Se amplaseaza câte 3 capcane pentru fiecare punct de observatie,amplasat in zone caracteristice ale livezii, in functie de expozitie, altitudine si con- siderente de ordin tehnologic.

Observatii. Se executa observatii de 2 – 3 ori pe saptamâna, se noteaza capturile, se scot din capcana fluturii capturati si se face toaleta capcanei.

Pentru observatii este recomandata utilizarea unor lupe cu puterea de minimum 3 – 5 X. Este necesara multa atentie si o oarecare experienta pentru recunoasterea capturilor.

Interpretarea capturilor.   Lipsa capturilor semnifica absenta speciei din livada; prezenta capturilor indica existenta speciei, iar capturile abundente indica o populatie densa. Evidenta capturilor se tine separat pe parcele, pentru a se putea localiza focarele sau zonele mai infestate si prevedea aparitia unor daunatori, importante din punct de vedere economic.

Se traseaza curbe de zbor si in cazul existentei in livada a unor populatii dense se va aplica câte un tratament chimic cu insecticide sistemice sau cu actiune penetranta la 6 – 7 zile dupa maximul curbei de zbor la fiecare generatie.

Având in vedere dificultatile intâmpinate la combaterea chimica datorita regimului endofit de viata a larvelor se intreprind in prezent cercetari intense de combatere prin captarea in masa a masculilor. Amplasarea a 15 capcane / ha da rezultate multumitoare.

Institutul de Chimie "Raluca Ripan"